| |
 |
 |
 |
 |
|
|  |
|
|
 |
 |
 |
Exercitiul fizic
Gheorghe Cârstea (1999) exerciţiilor fizice după natura efortului fizic se clasifica in: exerciţii fizice statice, dinamice şi combinate. Aceste tipuri de exerciţii sunt folosite cu precădere pentru dezvoltarea forţei, care ocupă locul central în dezvoltarea aptitudinilor motrice. Pe lângă articulaţii şi pârghii osoase, muşchiul ocupă poziţia centraală în cadrul acestor exerciţii, prin capacitatea lui de contractare şi întindere. Dacă analizăm modul în care se realizeaza contracţia musculară în cadrul exerciţiilor putem deosebi următoarele tipuri de exerciţii: 1) exerciţii izometrice utilizate în exerciţiile fizice statice (nu se modifică distanţele dintre capetele musculare); 2) exerciţii izotonice concentrice (exerciţii fizice dinamice în care muşchiul se scurtează); 3) exerciţii izotonice excentrice (exerciţii fizice dinamice în care muşchiul se lungeşte); 4) exerciţii izotonice pliometrice (exerciţii fizice dinamice în care capetele musculare se îndepărteaază după care se apropie în timp foarte scurt). Acest tip de exerciţiu se mai numeşte „exerciţiu pliometric"; 5) exerciţii combinate (exerciţii fizice cu combinaţii între contracţii izometrice şi contracţii izotonice concentrice, excentrice sau pliometrice);
Efortul fizic
A. Dragnea (1996) citându-l pe Volkov şi Koriaghin propune o clasificare a efortului fizic în funcţie de resursele energetice care stau la baza acestuia, raportate la frecvența cardiacă şi la durata solicitării. Conform acestor criterii se poate vorbi despre: efort aerob (sursă energetică aerobă) cu frecvența cardiacă între 120-150/min. cu o durată de peste 5 minute; efort mixt (sursă energetică aerob-anaerobă) cu frecvența cardiacă între 160-190/min. şi o durată de 3-5 minute; efort anaerob lactacid (sursă energetică anaerobă cu acumulări de acid lactic) cu frecvența cardiacă între 170-190/min. cu o durată între 20-120 secunde; efort anaerob alactacid (sursă energetică anaerobă fără acumulare de acid lactic) cu frecvența cardiacă între 180-200/min. cu o durată de 1-20 secunde. Acelaşi autor, citându-l pe Counsilman (1988), aminteşte de faptul că în funcţie de frecvența cardiacă din cadrul efortului şi de specificul efortului, procentul de efort aerob-anaerob diferă. În acest caz avem: la frecvența cardiacă < 120/min procentul este de probabil 100% aerob; la frecvența cardiacă între 120-150/min. procentul este de 90-95% aerob şi 5-10% anaerob; la frecvența cardiacă între 150-165/min. procentul este de 65-85% aerob şi 15-35% anaerob; la frecvența cardiacă între 165-180/min. procentul este de 50-65% aerob şi 35-50% anaerob; la frecvența cardiacă peste 180/min. procentul este de peste 50% anaerob. Indicatorii „interni” şi „externi” după care s-au efectuat aceste clasificări sunt strânsă corelaţie şi produc fenomenul de oboseală contribuie la inducerea formei sportive şi la obţinerea performanţei atunci când indicatorii interni şi externi sunt utilizaţi respectând: particularităţile individuale; stadiul de pregătire; evaluarea şi cuantificarea corectă a parametrilor efortului fizic (volumul, intensitatea, durata, densitatea şi complexitatea
Marimea efortului
După criteriul mărimii efortului, A. Dragnea (1996) citându-l pe Wells, eforturile se pot clasifica după cum urmeză ( Wells, citat de A. Dragnea, 1996): 1) Efort uşor, care la rândul lui cuprinde: a) efortul mic - Frecvenţa cardiacă) < 100/min - Nivelul de metabolism * consum O2 într-un minut de efort =750 ml/min. * consum energetic într-un minut de efort = 4 Kcal/min - Ventilaţia pulmonară = 20 l/min. - Frecvenţă respiratorie) < 14 min - Acidul lactic acumulat faţă de repaus este normal - Timpul de menţinere al efortului este de peste 8 ore pe zi b) efort moderat - Frecvenţa cardiacă) < 120/min. - Nivelul de metabolism * consum O2 într-un minut de efort =1500 ml/min * consum energetic într-un minut de efort = 7,5 Kcal/min - Ventilaţia pulmonară = 35 l/min. - Frecvenţă respiratorie) < 16 min - Acidul lactic acumulat faţă de pauză este de 1,5 ori mai mare - Timpul de menţinere al efortului este de 8 ore pe zi; 2. Efort greu, care curpinde 1) efort optim cu următorii parametri: a) Frecvenţa cardiacă) ≤ 140/min b) Nivelul de metabolism * consum O2 într-un minut de efort =2500 ml/min. * consum energetic într-un minut de efort = 10 Kcal/min. c) Ventilaţia pulmonară = 50 l/min d) Frecvenţă respiratorie) < 16 min e) 0Acidul lactic acumulat faţă de pauză este de 1,5 ori mai mare f) Timpul de menţinere al efortului este de 8 ore pe zi, timp de 2-3 ori pe săptămînă 2) efort intes cu următorii parametri: a) Frecvenţa cardiacă) ≤ 160/minb b) Nivelul de metabolism * consum O2 într-un minut de efort =2500 ml/min. * consum energetic într-un minut de efort = 12,5 Kcal/min. c) Ventilaţia pulmonară = 60 l/min. d) Frecvenţă respiratorie) < 20 min e) Acidul lactic acumulat faţă de pauză este de 2 ori mai mare e) Timpul de menţinere al efortului este de 4 ore pe zi, timp de 2-3 ori pe săptămînă 3) efort sever, care cuprinde:aaaaaa a) efort maximal cu următorii parametri: - Frecvenţa cardiacă) ≤ 180/min - Nivelul de metabolism * consum O2 într-un minut de efort =3000 ml/min. * consum energetic într-un minut de efort = 15 Kcal/min. - Ventilaţia pulmonară = 80 l/min. - Frecvenţă respiratorie) < 25 min - Acidul lactic acumulat faţă de pauză este de 5-6 ori mai mare - Timpul de menţinere al efortului este de 1-2 ore pe zi, ocazional (odată sau de două ori pe săptămână în funcție de gradul de antrenament) Intervin funcţiile adaptării la efort şi refacerea capacităţii de efort); b) efort supramaximal sau exhaustiv cu următorii parametri: - Frecvenţa cardiacă) >180/min - Nivelul de metabolism * consum O2 într-un minut de efort > 3000 ml/min. * consum energetic într-un minut de efort > 15 Kcal/min. - Ventilaţia pulmonară ≈ 120 l/min. - Frecvenţă respiratorie) ≈ 120 l/min = 30 min - Acidul lactic acumulat faţă de pauză este de 60 de ori mai mare - Timpul de menţinere al efortului este de 2-3 minute. Aprecierea completă a efortului se realizează şi din perspectiva stimulilor care acţionează asupra organismului: perspectiva externă, în cadrul căreia clasificăm caracteristicile care influenţează „din exterior” organismul în efort prin indicatori ca: specificitatea stimulului; volumul stimulului; intensitatea stimulului; complexitatea stimulului. perspectiva internă, care concretizează reacţia complexă a organismului „din interior”, ca răspuns la stimulii externi şi care se exprimă prin indicatori ca: schimbările funcţionale din timpul efortului; gradul de activitate al sistemului ce asigură buna desfăşurare a efortului (timpi de reacţie, timpi de execuţie, date despre activitatea bioelectrică a muşchilor, frecvenşța respiratorie, frecvența cardiacă, CoO2, viteza de acomodare la efort, cantitatea de AL în sânge)
Frecventa cardiaca
Frecevenţa cardiacă maximă teoretică (FCmax) se află prin aplicarea următoarei formule: 220-vârsta pentru indivizii antrenaţi (un sportiv în vârstă de 18 ani va avea frecvenţa cardiacă maximă teoretică 202 pulsaţii/min.) 200-vârsta pentru cei neantrenaţi (un individ în vârstă de 30 de ani va avea frecvenţa cardiacă maximă teoretică 170 pulsaţii/min.)
|
|
|
|
|
|
|
 |
 |
© Toate drepturile rezervate Bendis fitness and bodybuilding 2010
|
| Bendis fitness and bodybuilding|
|Vrei sa fi mai slab, sanatos si in forma?|
|Exercitiul fizic, efortul fizic, frecventa cardiaca|
|Forta|
|Antrenament fitness|
|Antrenament culturism|
|Antrenament cardio|
|Aminoacizii|
|Suplimente in culturism|
|Suplimente nutritive|
|Contact Us|
|
|
|